Pierro Rossi, comandantul Politiei municipale din Alessandria: Nu exista o problema romaneasca in Italia

Pierro Rossi este un politist cu mare experienta, care si-a inceput cariera acum 37 de ani, la Garda Financiara, a facut parte din grupurile antitero si antidrog ale Politiei italiene, a comandat Politia municipala din mai multe orase, dupa ce a trecut prin toate specializarile: judiciar, ordine publica etc. si a facut studii de criminologie.
Acum scrie pentru publicatiile de profil din Italia si este conducator de cursuri de specializare pentru Politia municipala.
- Rep.: Domnule Rossi, la aceasta ora Italia pare foarte preocupata de problema romaneasca, de infractiunile comise de cetatenii romani. Cum se prezinta situatia in Alessandria?- Pierro Rossi: Este gresit sa spui ca exista o problema romaneasca in Italia. Nu exista o problema romaneasca in Italia. Exista infractiuni punctuale, comise de infractori straini sau italieni, nu se poate generaliza.

In Alessandria nu avem nici un fel de problema cu romanii, desi exista o comunitate importanta, care cred ca numara 2.000 de persoane. Exista infractiuni, comise in special de comunitatea de rromi veniti din Romania, dar nu putem spune ca avem o problema cu comunitatea romaneasca. Avem chiar si romani alesi in administratia locala, cu care lucrez si eu foarte bine. Romanii sunt oameni care muncesc mult si s-au integrat in comunitate.

- Rep.: Spuneati ca exista si infractori. Cu ce probleme va confruntati?

- Pierro Rossi: Este vorba, cel mai mult, de prostitutie si cersetorie, dar si de furturi marunte. Primarul a interzis prostitutia si cersetoria pe teritoriul orasului, asa ca, atunci cand ii prindem, ii amendam.

Revenind la intrebarea dinainte, pot sa va spun ca avem, la nivel national, probleme cu mafia albaneza, cu mafia chineza, cu mafia ruseasca. Avem probleme si cu imigratia masiva din Africa, pentru ca suntem inconjurati din trei parti de mare. In plus, nici legislatia noastra nu este intotdeauna de ajutor. Decretul cu expulzarile, de exemplu, a creat la fel de multe probleme cate a incercat sa rezolve. In toata regiunea Piemont, din care face parte si Alessandria, a fost expulzata o singura persoana.

- Rep.: Cum ati reusit, totusi, sa evitati problemele de genul celor care sunt la Roma?

- Pierro Rossi: Alessandria e un oras mai mic si poate de aceea e mai usor. Noi actionam foarte mult preventiv. Eu cred ca politia locala are un rol foarte important, pentru ca noi cunoastem cel mai bine lucrurile la nivel de strada si stim ce trebuie sa facem ca infractiunile sa nu aiba loc. Acum, de exemplu, suntem in curs sa montam camere de supraveghere in mai multe locatii din oras, tocmai pentru a preintampina comiterea unor acte antisociale.

- Rep.: Spuneti ca nu exista o problema romaneasca, spuneti ca romanii muncesc si s-au integrat. Cum va explicati atunci valul de acuze la adresa romanilor din Italia?

- Pierro Rossi: Ce credeti ca face zgomot mai mare, o padure care creste sau un arbore care se prabuseste? Romanii care muncesc in Italia contribuie la prosperitatea tarii, dar o fac fara scandal, in timp ce infractorii sunt vazuti ... Este vorba de o rectie emotionala. Mass-media au inflamat mult lucrurile, au creat isterie, iar politicienii, in loc sa imbunatateasca legile, au contribuit si ei la aprinderea spiritelor.

- Rep.: De ce au facut asta?

- Pierro Rossi: La politicieni e de inteles, au urmat un curent care-i facea placuti in ochii alegatorilor. Cu ziarele si televiziunile a fost vorba de profit. Au aparut mari vedete de talk-show, care sa dezbata situatia, sa agite spiritele, sa vorbeasca despre securitate, siguranta publica. Si au bagat multa publicitate in asemenea emisiuni, pe bani multi. Acum siguranta publica, spun sondajele, este principala preocupare a italienilor. Eu am spus intotdeauna ca termenul asta “nesiguranta” este doar frica, in alte haine. Frica asta a fost creata. Am scris asta intr-un articol publicat ieri (marti, n.red). Asa a fost si in America, la inceputul secolului trecut, cand toti italienii erau crezuti mafioti. Generalizarea asta este un rationament absurd, fara nici o noima.

- Rep.: Cat credeti ca va mai dura situatia asta si care ar fi rezolvarea?

- Pierro Rossi: Nu pot sa stiu cat va mai dura. Avem nevoie de un mai bun control al imigratiei si de legi adaptate problemelor. Cu romanii, ce sa spun. Concetatenii mei, in marea lor majoritate, nu cunosc Romania, nu cunosc romanii. Eu cunosc si tara, si poporul, si le admir. Mai ales ca aveti atatea femei frumoase (rade). Serios, acum, romanii sunt inteligenti si harnici si eu ii apreciez mult pentru asta.

Sursa: www.gardianul.ro

AGONIA UNEI MAME - Bebelusul unei romance, disparut intr-un spital italian

O românca din Italia îsi cauta de patru ani copilul. Vrea sa-l creasca, daca e viu, asa cum spera, sau sa-i faca o înmormântare crestineasca, daca se va demonstra ca e mort.

De patru ani, o românca din Italia îsi cauta copilul. Viu sau mort. Vrea adevarul si vrea dreptate. Maria Ungureanu, care are acum 33 de ani, a plecat din Borsa în 2000, împreuna cu baiatul, care pe atunci avea 8 ani, si cu sotul. Voiau sa munceasca în Spania, însa nu s-au putut acomoda acolo.
"Nu ne-am întors acasa, ci ne-am dus în Italia. În România nu puteam sa ducem o viata normala, nu puteam sa-i oferim baietelului nostru conditii decente de viata", povesteste Maria.

În 2003, pe când se afla în Italia, la Milano, a aflat ca a ramas însarcinata. Si-au dorit copilul, mai ales ca locuiau acolo legal si aveau permis de munca. La 7 februarie, femeia era deja în luna a saptea. Doctorita care avea grija de ea a asigurat-o ca fatul e bine. La 18 februarie i s-a facut rau. A chemat ambulanta, iar medicii au insistat sa o duca la Spitalul Mangiagalli, si nu la San Rafaelli, cum le-a spus femeia ca prefera.

A NÅSCUT ÎN BAIE. La Mangiagalli i s-a facut o ecografie si a fost anuntata ca a pierdut tot lichidul amniotic si ca fatul e mic. Maria spune ca simtea ca naste dintr-un moment în altul, însa medicii erau foarte preocupati sa o puna sa semneze tot felul de acte, în care românca nu întelegea ce scrie. "Eu asteptam sa nasc, nu sa semnez", spune Maria. Au lasat-o singura într-o camera dupa ce i-au facut o injectie care a ametit-o foarte tare. Maria spune ca s-a trezit pur si simplu în baie, ca nu mai vedea nimic, iar copilul aproape se nascuse. A început sa strige dupa ajutor si sa bata în perete cu perfuzia. Într-un târziu, au aparut doua femei în halat care i-au spus ca are o fetita, ca e vie si au luat copilul. Pe Maria au dus-o într-un salon în care erau puse femei care abia nascusera. Era ora cinci dupa-amiaza. La mamicile din salon tot veneau asistente sau doctori care le vorbeau despre nou-nascuti. Mariei nu i-a spus nimeni nimic. "La un moment dat a venit doctorita Barbara Botani si eu o tot întrebam despre copilul meu, dar ea se facea ca nu aude", îsi aminteste Maria.

Dupa ce a insistat si pe lânga alte cadre medicale, la ora 9:00, în aceeasi seara, i-a fost adus un copil. Doctorita i l-a pus pe burta si i-a cerut sa-i dea un nume. "Era un copil cald, era un copil viu, care dormea", spune Maria.

"FETITA NU MAI E!". La 19 februarie, la Maria a venit un medic cu un registru, i-a spus ca o externeaza si ca fata ei este moarta. "Apoi m-a pus sa semnez niste acte pentru a-l înmormânta. Eu i-am tot cerut explicatii. I-am spus ca am bani pentru înmormântare. Mi-a spus ca lucrul acesta nu se poate si ca va trebui sa ma adresez biroului de relatii cu publicul de la morga", îsi aminteste Maria. I-a mai dat un bilet de iesire pe care nu scria nimic despre copil si o ecografie. Tot întrebând cadrele medicale din spital unde e morga, Maria a ajuns la receptia de la internari. "Nu stiu unde e morga, dar fetita nu mai e", i-a spus italianca de acolo.

Românca a vrut sa faca o plângere pentru ca medicii refuzau sa-i arate macar cadavrul copilului. I s-a spus sa mearga acasa, sa se linisteasca si sa completeze niste hârtii pe care sa le trimita pe fax.

Dupa câteva zile, Maria s-a dus la medicul care o îngrijise de-a lungul sarcinii. I-a spus ce a patit si i-a aratat actele si ecografia de la spital. Atunci a observat ca acea ecografie nu e pe numele ei, ci pe al italiencei Cristina Vanini. Medicul româncei a mai observat la ecografie ca femeia respectiva nu are nici un fat în uter, însa a încercat sa o linisteasca spunându-i ca probabil a fost o încurcatura facuta de computerul spitalului. Diagnosticul trecut pe biletul de iesire din spital al Mariei Ungureanu nu era descifrabil.

La doua saptamâni de la nastere, românca s-a dus la serviciu. Dupa ce a auzit ce s-a întâmplat la Mangiagalli si a mai vazut si ecografia care arata un uter gol, patronul italian pentru care lucra românca a pus-o pe secretara firmei sa mearga cu ea la spital si s-o ajute sa faca o plângere.

ACTE ÎN NEREGULÅ. Medicii italieni au primit-o numai pe secretara, iar pe românca au lasat-o sa astepte la usa. Femeia si-a facut curaj, a intrat si a aratat ecografia. Le-a spus medicilor ca vrea sa-si vada fata vie sau moarta. Secretara de la firma le-a spus si ea medicilor ca ar vrea sa vada macar rezultatele autopsiei. La vederea ecografiei, Maria îsi aminteste ca una dintre doctorite s-a panicat si a început sa-i strige ca umbla cu acte false. "De ce nu-mi dai ecografia? Vrei bani, vrei bani?" – îsi aminteste Maria ce striga doctorita. Românca s-a mai dus la spital de câteva ori, însa doar în iunie medicii italieni i-au dat un raspuns în scris. Potrivit datelor furnizate, Maria Ungureanu a nascut la 18 februarie o fetita moarta, de 27 cm si 400 de grame. În alte acte oferite însa de spital, în urma declansarii unei anchete, se spune ca fetita s-a nascut vie. Copilul româncei a fost înregistrat ca decedat la Primarie la data de 5 martie. În aceasta înregistrare se spune ca fetita decedata avea... 45 cm, si nu 27, asa cum arata rezultatul autopsiei primit de românca. Potrivit Primariei, copilul a fost înmormântat în cimitirul Maggiore din Milano.

La 12 martie este înregistrat un alt copil la Primarie, de data aceasta viu – fetita italiencei Cristina Vanini, cea care aparea în ecografie cu un uter gol. Maria a apelat la mai multi avocati ca sa faca un denunt. Unii au refuzat-o, altii au amânat-o.

Într-un târziu, s-au facut niste cercetari. La dosar exista fisele facute Mariei Ungureanu în spital, declaratiile doctorilor, declaratiile familiei Vanini (de aici a aflat românca de fetita înregistrata la Primarie la 12 martie). O parte din actele oferite de spital spun ca românca a suferit un avort infectios.

Test refuzat
Magistratii italieni i-au refuzat de doua ori Mariei Ungureanu cererea de efectuare a unor teste ADN care sa demonstreze legatura dintre ea si copilul mort si au declarat cazul închis. Maria Ungureanu spune ca a aflat din dosar care este adresa familiei Vanini si a intrat sub un pretext în cladirea în care aceasta locuia. "Am vazut-o. Nu-mi aminteam de nici una dintre femeile pe care le-am întâlnit când am nascut. A intrat râzând, dar când m-a vazut a lasat privirea în jos si a plecat", îsi aminteste românca. "Vreau sa stiu ce copil creste ea. Vreau sa stiu daca fericirea ei e facuta pe nefericirea mea", spune Maria Ungureanu.

Speranta'
"Sotul meu este o fire mai timida. Îi este frica de ceea ce ar putea scoate la iveala adevarul. Mi-a spus ca ma sprijina în tot ceea ce fac, dar nu crede ca adevarul va iesi vreodata la iveala, mai ales ca suntem într-o tara straina. Numai ca eu nu ma las. Cineva trebuie sa îmi spuna adevarul, indiferent care ar fi el. Repet, eu vreau doar probe de sânge", continua femeia. Românca a trimis dosarul ei cu toate actele, inclusiv cercetarile facute de magistratii italieni, la Curtea Europeana a Drepturilor Omului. A primit un raspuns care spunea ca CEDO va analiza cazul. "Vreau sa stiu odata adevarul. Vreau sa se termine odata, ca m-am îmbolnavit si nu stiu daca îmi voi reveni vreodata", spune Maria.

Sursa: www.jurnalul.ro

            Buletinul de identitate românesc

Un cetăţean român cu domciliul stabil în străinătate, nu poate păstra buletinul de identitate românesc. Potrivit legii, orice persoană are un singur domiciliu şi poate avea mai multe reşedinţe.Buletinul de identitate este documentul care certifică domiciliul unei persoane în România. În condiţiile în care persoana îşi stabileşte domiciliul în străinătate, buletinul de identitate nu se mai justifică, persoana neputând avea două domicilii.
Pentru atestarea domiciliului se eliberează paşapoartele de cetăţeni români cu domiciliul în străinătate, în care autorităţile române înscriu menţiunea de domiciliu în ţara respectivă.
La obţinerea paşaportului, persoanele care au deţinut buletin de identitate au obligaţia de a preda acest document ambasadei sau consulatului la care au obţinut paşaportul.

În ce condiţii poate fi obţinut din nou buletinul de identitate?
Dacă un cetăţean român şi-a stabilit domiciliul în străinătate şi a obţinut un paşaport care are înscrisă menţiunea acestui domiciliu, înseamnă că
în evidenţele autorităţilor române figurează ca cetăţean român stabilit în străinătate, care nu mai are dreptul să deţină buletin (carte) de identitate.
Pentru a redobândi cartea de identitate este necesar să solicite restabilirea domiciliului în România.
Restabilirea domiciliului în România atrage anularea paşaportului de cetăţean român cu domiciliul în străinătate şi eliberarea cărţii de identitate, care certifică existenţa domiciliului pe teritoriul României.Pentru obţinerea cărţii de identitate este necesar să dovedească existenţa domiciliului, cu documente relevante (act de proprietate, act de închiriere, act de luare în spaţiu etc.). Cererile de obţinere a cărţii de identitate se depun la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor pe raza căruia cetăţeanul are domiciliul sau reşedinţa.
După obţinerea cărţii de identitate, având în vedere că paşaportul de cetăţean român cu domiciliul în străinătate a fost anulat, poate fi solicitată
obţinerea unui paşaport individual de cetăţean român, cu menţionarea domiciliuliui în România.

sursa: Primaria din Torino

Românii - premiati de public în Italia

FILM
28 IANUARIE 2008

Filmul „Între ziduri“ de Ana-Felicia Scutelnicu a primit Premiul publicului pentru Cel mai bun scurtmetraj la Festivalul de Film de la Trieste. Premiul publicului pentru Cel mai bun documentar a fost acordat unei coproductii Germania - România, „Das Geheimnis von Deva/ Secretul Devei“ de Anca Miruna Lazarescu.
În sectiunea Documentar a concursului a rulat si filmul „Razboi pe calea undelor“ de Alexandru Solomon, iar la sectiunea dedicata scurtmetrajelor a fost inclus si „Valuri“ de Adrian Sitaru. „California Dreamin’ (Nesfârsit)“ de Cristian Nemescu a fost prezentat la Festivalul de Film de la Trieste, în afara competitiei, în programul de evenimente speciale.
Tot în afara competitiei a rulat si documentarul Adinei Pintilie, „Nu te supara, dar...“.
Sursa: Gandul.

90.000, numar-record de români

11  10   9  8  7   6    5   4  3  2  1

Trimite o stire, un articol, un eseu...
Scrie un eveniment in calendar.
Inscrieti firma, asociatia, agentia.....gratuit.
Scrieti opinia in forum.
Recomanda-ne.
Cotacta-ne pe adresa:
webmaster.itsiro@yahoo.it
sau la nr. de telefon: 0039 329 95 84 324

Asociatiile romanesti din Italia
Evenimente
Album foto
Opinii
Spiritualitate
Opinii
Mica publicitate
Munca
Pareri, idei, propuneri
Articoli, eseuri